În data de 27 iunie a.c., a avut loc, la sala “Nicolae Bălcescu” din cladirea Palatului Parlamentului, Camera Deputatilor, audierea publică cu tema “Libertate individuală versus securitate naţională. Echilibrul intre transparenţă şi secretizare”. Audierea publică a fost iniţiată de Asociaţia ProDemocraţia, Academia de Advocacy şi Societatea Jurnaliştilor Profesionişti, cu sprijinul nemijlocit al Camerei Deputaţilor, prin preşedintele Bogdan Olteanu. Comisia de iniţiere a pus la dispoziţia celor interesaţi, pe site-urile www.cdep.ro si www.audieripublice.ro , bibliografia necesară, formatul si procedurile de exprimare a punctelor de vedere. Comisia de experţi, desemnata de organizatori, a avut sarcina de a prelua depoziţiile scrise şi verbale, de a sintetiza punctele de vedere prezentate, de a concluziona şi a face propuneri către decidenţii politici.

Au fost înregistrate 28 de depoziţii scrise, 16 dintre ele fiind sustinute si verbal în faţa audienţei şi experţilor. Dintre cei 16 vorbitori, s-au inscris la cuvant 8 politicieni, Ministrul Apararii Nationale, un consilier prezidenţial, un consilier de stat, un consilier personal din Guvernul României precum şi 4 reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, reprezentanti ai societatii civile.

Context:

Fenomenul globalizării, cu noi riscuri şi oportunităţi strategice, noua calitate a României de membru NATO şi viitor membru al UE ce impun armonizarea documentelor strategice româneşti cu Noul Concept Strategic al NATO şi cu Strategia de Securitate a UE, dar şi presiunea pentru consolidarea democraţiei, exercitată de opinia publică, prin organizaţii neguvernamentale, au determinat leadership-ul politic, după 2004, să regândească strategia de securitate a României şi să-şi propună adaptarea şi modernizarea legislaţiei şi a politicii de securitate.

Astfel, de-a lungul anului 2005 şi în prima jumătate a anului 2006, au fost discutate propunerile instituţiilor publice şi observaţiile organizaţiilor neguvernamentale legate de o nouă strategie de securitate naţională. Strategia a fost adoptată în şedinţa CSAT din aprilie 2006 şi deschide calea pentru transformarea sectorului securităţii naţionale, inclusiv a legislaţiei din domeniu (cuprins si din Motivaţia audierii publice).

Preşedintele Băsescu a iniţiat un grup de lucru inter-departamental pentru a redacta un material ce va constitui baza documentară a unor proiecte de lege din domeniul securităţii naţionale. Acest document a fost apoi discutat împreună cu ONG-uri de profil, în CSAT şi supus dezbaterii publice prin intermediul site-ului Administratiei Prezidentiale. Guvernul României s-a angajat, în şedinţa CSAT din aprilie 2006, că va prelua atât materialul privind baza documentara pentru reglementarii in domeniul securitatii nationale,cât şi observaţiile şi propunerile generate prin dezbaterea publică, pentru a alcătui aceste noi proiecte de lege.

Acest set de proiecte de acte normative a provocat dezbateri ample în cadrul societăţii civile, cu privire la respectarea drepturilor omului, depăşirea unei culturi instituţionale generate de fostul sistem de securitate din perioada comunistă, dar şi legate de disputele politice în coaliţie. În cursul dezbaterilor au existat angajamente şi propuneri ca partidele politice să iniţieze noi proiecte de legi (prezentari publice: Interviul BBC cu deputatul PNL George Scutaru, RADOR, 01.03.2006).

Dacă setul de documente, redactat din iniţiativa preşedintelui Băsescu şi a CSAT, cuprinde mai degrabă proiecte şi propuneri ce işi au originea în sfera instituţiilor publice, inclusiv a serviciilor de informaţii, deplasarea consultarilor publice catre societatea civila, prin organizarea audierii publice din 27 iunie, a avut drept scop colectarea de opinii din zona civila, oferindu-se posibilitatea tuturor cetatenilor sa se documenteze sa redacteze si sa-si sustina depozitii. Desi interesul manifestat a fost mare, prin inscrierea participantilor, la termenul stabilit au fost înregistrate, conform procedurii, 28 de depoziţii, din partea oficialilor politici si reprezentanti ai societăţii civile.

Scopul audierii:

Dezbaterea unei probleme arzătoare pentru orice stat, de identificare si clarificare a limitelor atributiilor structurilor de securitate in scopul indelinirii functiilor sale sociale fara sa incalce libertatile individuale: Câtă libertate sunt cetăţenii dispuşi să cedeze pentru securitatea lor în societate? Care sunt mecanismele care ne garantează că, odată cedată o parte de libertate, statul nu va abuza cetăţeanul în numele securităţii?

Dezbaterea şi amendarea unor prevederi ale ante-proiectelor de lege, referitoare la serviciile de informaţii, elaborate sub egida CSAT, asumate de către preşedintele României şi, pe care Guvernul României s-a angajat să le amendeze şi să le promoveze apoi spre dezbatere şi aprobare în Parlament;
Elaborarea unor propuneri de politici şi strategii care să ducă la transformarea şi modernizarea serviciilor de informaţii în sensul unui stat cu democratie consolidata şi in concordanta cu cerintele Strategiei de Securitate Naţională.

Dezbaterea a fost concentrată în jurul următoarelor întrebări:

Care este limita libertatii individuale, consimtit a fi cedata de cetateni, in favoarea securitatii nationale?
Prin ce fel de mecanisme prevenim eventualele abuzuri ce pot deriva din statutul special al ofiterilor de informatii? Ce fel de structura poate asigura controlul asupra abuzurilor si abaterilor acestora? Ce fel de structura evalueaza consecintele acestor abuzuri si cine va suporta costurile derivate?
Cum se va desfasura controlul democratic civil asupra institutiilor de securitate? Prin ce mecanisme? Cu ce periodicitate?
Care ar fi mecanismele de monitorizare si control ale societatii civile?
Cum prevenim exprimarea în sectorul de securitate a unor interese particulare dominante, de grup ?
Ce intelegem prin eficientizarea sectorului de securitate?
Prin ce fel de mecanisme putem masura eficienta sectorului de securitate?
Care ar fi indicatorii de masura a eficientei sectorului de securitate? Cine evalueaza eficienta sectorului de securitate? Care este balanta intre transparenta si secretizare in sectorul de securitate?
Cum se reflecta investitia, efectuata de cetateni in sectorul de securitate, in constructia unei bune guvernari?
Cum se reflecta culegerea si procesarea informatiilor prin sistemul de securitate nationala, in buna guvernare si in cresterea competitivitatii, a performantei economiei romanesti, ca pilon al securitatii nationale? Care ar fi mecanismele de monitorizare si control ale societatii civile? Cum prevenim interese particulare dominante, de grup sau de sector?
Care este limita libertatii individuale, consimtit a fi cedata de cetateni, in favoarea securitatii nationale?
Cat suntem dispusi sa investim in securitatea nationala? Care este marimea acestor costuri? Prin ce fel de masuri evaluam performanta investitiei in securitate? Care este sectorul prioritar in care se vor identifica rezultatele periodice ale acestei investitii?
Cum se va desfasura controlul democratic civil asupra institutiilor de securitate? Prin ce mecanisme? Cu ce periodicitate?
Prin ce fel de mecanisme prevenim eventualele abuzuri ce pot deriva din statutul special al ofiterilor de informatii? Ce fel de structura poate asigura controlul asupra abuzurilor si abaterilor acestora? Ce fel de structura evalueaza consecintele acestor abuzuri si cine va suporta costurile derivate?

In urma analizarii depozitiilor scrise, a celor verbale in raport cu formatul audierii publice, Comisia de experti a extras urmatoarele:

A. Concluzii:

Toţi martorii au apreciat utilitatea acestui demers şi necesitatea continuării dezbaterilor pentru a găsi corecta delimitare între prevederile legislative, ce vor garanta deplina exercitare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi prevederile ce pot duce la eficientizarea instituţiilor de securitate.

Una dintre temele recurente multor mărturii este bazata pe influenţa negativă a moştenirii legate de fosta Securitate generand teama difuză că legislaţia poate acorda puteri excesive unor servicii secrete nerestrucurate (intevenţiile domnilor Marius Oprea, Stejărel Olaru, Claudius Zaharia). Depozitiile prezinta constatari, dar nu propun alternative de abordare.

Referitor la documentele ce reprezintă ante-proiecte de legi au fost exprimate observaţii şi propuneri punctuale, dintre care cele mai importante sunt legate de:

· anumite prevederi ale proiectelor contrazic unele din principiile Strategiei de securitate naţională (Fundatia pentru o Societate Deschisa -Renate Weber), prin limitarea posibilităţii controlului democratic, pastrarea impresiei de stare exepţională permanentă, cu o răspundere judiciară extrem de limitată a ofiţerului de informaţii

· Posibilitatea ca serviciile de informaţii să desfăşoare activităţi economice este analizata in depozii, ca un potential focar de coruptie, (art. 52 din proiectul de Lege a SRI prevede desfasurarea de activitati economice de tip srl, in structurile SRI). (pozitiile George Scutaru; Codru Vrabie care pledează pentru eliminarea acestei posibilităţi, pentru că ar favoriza abuzurile şi corupţia);

· Eficienţa controlului parlamentar – este analizat ca un mecanism insuficient pentru controlul democratic al serviciilor de informaţii (dl. Stănişoară; dl. Ghiorghiof; dl. Oancea; dna Corina Aldea pune în discuţie pîrghiile de care dispun serviciile asupra parlamentarilor, neacordându-le certificatul de acces la documente secrete ORNISS);

· Se atrage atentia asupra necesitatii stabilirii de competenţe precise pentru ofiţeri, mai ales în problema unor investigaţii în vedere producerii de probe în justiţie (pozitia dl. Zaharia);

· Se comenteaza problema drepturilor speciale ale ofiţerilor de informaţii, mai ales cea legata de identitatea profesionala versus cea reala;

· Activitatea generală a serviciilor de informaţii nu poate fi categorisită drept secret de stat in totalitate. Anumite programe, precum instruirea, educaţia, recuperarea, bugetul şi structura etc., pot deveni informatii publice, întrucât aceste structuri folosesc bani publici, care se cer a fi monitorizati (dl. Iluşcă, dl. Vighi);

· Deputatul George Scutaru pledează pentru finanţarea integrală şi exclusivă a serviciilor de informaţii de la bugetul de stat, eliminând sintagma “alte surse legale” (idem dl Hari Bucur);

· Prevederile ca autorizaţia de supraveghere pe 6 luni să fie prelungită nelimitat, dreptul serviciilor de a desfăşura activităţi economico-financiare, menţinerea caracterului militar cu dreptul de a purta armă, secretizarea excesivă precum şi dreptul ofiţerului de a solicita oricărei persoane sprijin sunt considerate inacceptabile de către APADOR-CH;

· Ofiţerii de informaţii nu au dreptul şi nu trebuie să producă restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi (sen. Norica Nicolai);

B. Propuneri şi recomandări:

a. propuneri făcute de martori:

· Crearea instituţiei de “avocat al poporului pentru domeniul securităţii” (A. Mihei);

· Elaborarea unei Carte albe a reformei în serviciile de informaţii (A. Mihei);

· Evaluarea atentă a ofiţerilor de informaţii, atât în privinţa performanţelor cât şi a respectării legilor (Crin Antonescu);

· Infiintarea unei structuri pentru controlul intern, gen “poliţia poliţiei” sau “internal affairs” (Cristinel Dumitrescu);

· Se propune o extindere a definiţiilor şi definirea clară a conceptelor precum “siguranţă, suveranitate, unitate” sau sintagme, precum “alte acte subversive”, pentru a putea fi intelese si operationalizate de oricare din partile care interactioneaza. (dl Vighi);

· Se propune stabilirea în lege a obiectivelor şi intereselor naţionale, a competenţelor elementelor sectorului de securitate, în locul listei de ameninţări (art.8 din proiectul Legii I-CI-S); de asemenea, clarificarea misiunii principale a serviciilor de a produce informaţii relevante şi, în subsidiar, rezolvarea unor probleme de securitate naţională; se evidentiaza necesitatea întăririi capacităţilor de planificare (analiză) ale instituţiilor din sectorul de securitate, a căror slăbiciune transpare din proiectele aflate în dezbatere (Dl. Hari Bucur).

· Crearea unor mecanisme care să permită ofiţerilor de informaţii dreptul de petiţie în faţa comisiilor de control parlamentar, cu respectarea confidenţialităţii, fără acordul conducerii instituţiilor vizate (dl. Stănişoară)

· Respectarea autorităţii executivului în domeniile în care competenţele sale şi ale CSAT se suprapun. Reorganizarea CSAT simultan cu aceea a serviciilor de informaţii (dl Calimente, dl. Atanasiu);

· Întărirea controlului intern asupra serviciilor şi aplicarea legii (dl. Bocancea);

· Se propune ca Guvernul şi Parlamentul să-si regândească şi sa-si amendeze substanţial conţinutul proiectelor de lege (FSD şi APADOR-CH);

· Se propune înfiinţarea unei autorităţi independente pentru efectuarea de interceptări a comunicaţiilor, pentru a evita monopolul unei singure structuri de informaţii în acest domeniu (dl. Radu Stroe);

· Se propune analizarea introducerii unor garanţii legislative pentru apărarea cetăţeanului, revizuirea practicii de clasificare a informaţiilor si regândirea rolului CSAT (dl. Toro Tibor);

· Se propune adoptarea conceptului “securitate umană” ca finalitate a sectorului de securitate (Dl. Romeo Raicu);

· Se propune introducerea unor sancţiuni în legea nr. 415-2002, pentru încălcarea prevederilor privind controlul parlamentar asupra SRI, pregătirea membrilor comisiilor parlamentare specializate, privind metode şi practici ale controlului civil în democraţiile liberale avansate, numirea de către partide a unor parlamentari care deţin certificat ORNISS ca membri ai Comisiilor citate, restrângerea numărului serviciilor de informaţii, prin preluarea unor atributii de către serviciile independente, sau o delimitare mai strictă a responsabilitatilor si atributiilor acestora (dl. Viorel Oancea);

· Se propune preluarea de către Parlament şi promovarea de către Guvern a ante-proiectelor de lege, pentru a respecta Hotărârea CSAT si necesitatea dezbaterii conceptelor si conţinutului acelor ante-proiecte, inainte de a fi puse in format legislativ (Dl. Medar).

b. Propuneri făcute de experţi:

1. Promovarea de către Guvern, spre dezbatere parlamentară si adoptare a proiectelor de legi ale serviciilor de informaţii, contrainformatii si securitate, după amendarea lor cu propunerile rezultate în urma acestei audieri publice. Constituirea, în acest scop, a unei comisii de redactare care să cuprindă şi experţi independenţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi expertiză internaţională relevantă. Status-quo (cu legi învechite, dinainte de prima Constituţie) nu este dezirabil, deoarece afectează atât eficienţa instituţiilor cât şi drepturile cetăţenilor. Prin urmare este necesară schimbarea rapidă a celor mai criticate legi, integrând observaţiile rezultate din dezbateri şi audierea publică. Examinarea posibilităţii de lărgire a pachetului de legi prin elaborarea simultană a unui proiect specific privind controlul democratic al sectorului de securitate, care să vizeze toate structurile de securitate, inclusiv armata, pe baza observaţiilor rezultate ca urmare a audierilor, a propunerilor experţilor şi a celor redactate de organizaţii ale societăţii civile.

2. Imbunătăţirea mecanismelor de control democratic, printr-o trasare mai puţin restrictivă a limitei secret-transparenţă. Pentru atingerea acestui deziderat se propune colaborarea Comisiilor de Specialitate ale Parlamentului cu experţi independenţi, colaborarea orizontală între comisiile parlamentare. Se propun programe de educare a personalului din sectorul de securitate în sensul acceptării legitimităţii controlului democratic. Se propune imbunătăţirea controlului democratic al CSAT, prin creşterea rolului Parlamentului, armonizarea activităţii sale cu aceea a Guvernului, instituirea şi practicarea cu frecventa ridicata a răspunsului instituţional al CSAT la interpelări parlamentare, se propune efectuarea rapoartelor de activitate a CSAT cel puţin bi-anual, se propune clarificarea statutului juridic al hotărârilor CSAT.

3. Elaborarea unei “Strategii de transformare a sectorului de securitate naţională” sau a unei Carte Albe, care să ofere o viziune strategică pentru transformarea profundă, modernizarea şi eficientizarea întregului sector de securitate, ţinând cont de drepturile omului şi ale cetăţeanului Romaniei.

4. Definirea clară în proiectele de lege a misiunilor, drepturilor şi obligaţiilor serviciilor de informaţii şi ale personalului acestora.

5. Imbunătăţirea expertizei privind controlul democratic al sectorului de securitate , atât în instituţiile vizate, cât şi în societatea civilă şi în mass-media. In acest scop recomandăm alcătuirea unei baze de date cuprinzând liste de experţi şi domeniul lor de expertiză, bibliografia cuprinzând literatura de specialitate privind controlul democratic al sectorului de securitate din democraţiile liberale. Se recomanda, de asemenea, difuzarea cat mai largă in randul societatii civile si pe site-uri, ca set de bune practici, a publicaţiilor Centrului privind controlul democratic al forţelor armate (Geneva Centre for the Democratic Control of the Armed Forces), Manualul privind controlul parlamentar al sectorului de securitate şi traducerea şi difuzarea, , documentarului „Making Intelligence Accountable: Legal Standards and Best Practices”;

Comisia de experti:

Armand GOSU Institutul Roman de Istorie Recenta – cercetator

Cosmin POPA Institutul de Istorie Nicolae Iorga - cercetator

Iulian CHIFU SNSPA – Relatii internationale si analiza conflictelor - cercetator

Dorina NASTASE Centrul Roman de Studii Globale – cercetator

Dan DUNGACIU Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane – cercetator

Marian ZULEAN SNSPA - profesor asociat (expert in relatii civil – militare)

Corina DRAGOMIRESCU Consultant independent – Consulting Management Certified

Academia de Advocacy

Asociaţia ProDemocraţia

Societatea Timişoara

Societatea Jurnaliştilor Profesionişti