Analiză comparată a legilor privind securitatea naţională

În şedinţa de guvern din această săptămână, Ministerul Justiţiei a prezentat o analiză comparată a legilor privind securitatea naţională, în vigoare în mai multe state europene.

În document, ministrul face câteva amendamente la cele patru legi primite de guvern de la CSAT, cele de funcţionare ale SRI şi SIE, şi cele privind informaţiile şi statutul ofiţerilor din servicii, dar şi la proiectul guvernului, cel referitor la securitatea naţională.

După demisiile şefilor SRI şi SIE, preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu va face propuneri pentru numirea unor noi directori, decât după ce guvernul va aproba şi Parlamentul va vota noile legi ale serviciilor secrete, legi care ar trebui să precizeze clar atribuţiile serviciilor secrete pentru a evita eşecuri ca acela din cazul Omar Hayssam.

În primul rând, Ministerul Justiţiei propune ca pachetul de legi privind securitatea naţională să aleagă unul din cele trei sisteme practicate în Uniunea Europeană.

Sistemul britanic, în care serviciile de informaţii culeg date din acest domeniu, dar şi aplică legea în cazul unor infracţiuni care aduc atingere siguranţei naţionale.

Cel spaniol, în care serviciile se ocupă doar de obţinerea de informaţii, şi în fine cel danez, în care serviciile au activităţi similare poliţiei judiciare, dar sunt specializate în prevenirea terorismului sau spionajului.

Şi asta pentru că în proiectele de legi aflate acum la guvern sunt articole care se contrazic.

În legea informaţiilor de exemplu, se spune că ofiţerii de informaţii nu pot face urmărire penală, dar în legea SRI, ofiţerii au dreptul să audieze suspecţi şi să confişte documente, ceea ce în procedura penală au dreptul să facă doar procurorii.

Propunerea Ministerului Justiţiei este ca legea să prevadă clar că dacă informaţiile obţinute de serviciile secrete, arată că s-au comis infracţiuni, ancheta să fie continuată de procurori.

Ministerul Justiţiei aminteşte că statul român a fost condamnat recent la CEDO pentru că un străin a fost expulzat la cererea SRI, pe motiv că ar fi un pericol la adresa siguranţei naţionale, iar instanţa nu a verificat ce anume i se reproşa acestuia.

Un alt amendament al Ministerului Justiţiei cere ca ofiţerii de informaţii să poată fie audiaţi de comisiile parlamentare sau chiar ca martori la procese. Şi asta pentru că legile propuse interzic ofiţerilor să divulge informaţii care ar putea pune în pericol securitatea naţională.

În privinţa ascultării telefoanelor, Ministerul Justiţiei susţine că nu e nevoie de reglementări noi şi propune ca procedura să fie cea actuală, prevăzută de Codul de procedură penală, adică mandatul să fie dat doar de judecător.

O altă chestiune care a stârnit dispute este controlul asupra serviciilor secrete. Ministerul Justiţiei propune ca finanţarea serviciilor şi utilizarea reurselor să fie informaţii publice şi nu secrete, aşa cum prevăd proiectele aflate acum la guvern.

Şi aici, în statele europene sunt sisteme diverse. În Spania de exemplu, serviciile sunt sub controlul Parlamentului, în timp ce în Marea Britanie, există un Comitet pentru securitate format din parlamentari, de la putere şi din opoziţie, comitet care prezintă un raport premierului, iar apoi acest raport ajunge în Parlament.

În fine, Ministerul Justiţiei face amendamente şi la legea securităţii propusă de guvern şi susţine că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi SPP-ul nu ar trebui să treacă în subordinea unor ministere, aşa cum ar fi dorit consilierii premierului.